Religia: Ortodox

Adresa: Soseaua Giurgiului 29A

Preot: Barîca Aurel, Dumitrescu Cezar, Puscas Nicolae

Hram: Buna Vestire (25 martie), Sf. Ap. Petru si Pavel (29 iunie)

Stil arhitectonic:Neobizantin

Biserica este construita pe un plan triconc, deasupra naosului se ridica turla mare, dodecagonala, iar deasupra pridvorului cele doua turnuri clopotnita octogonale, mai mici. S-au folosit elemente de arhitectura neoromaneasca, inclusiv la mobilier si catapeteasma.

Biserica Buna Vestire Bellu este una dintre frumoasele biserici din capitala, cu un stil arhitectonic deosebit si original, cu o terasa la intrare, înconjurata de stâlpi, cu doua porti de intrare dinspre Sos. Giurgiului, acoperite de portaluri monumentale sistem vila.

În interior, mobilierul, stranele arhieresti, stranele de cântaret, sfesnicele împaratesti, catapeteasma si lambriurile, care îmbraca peretii si stâlpii, sunt executate din stejar masiv de catre sculptorul Anghel Dima, într-un tot unitar specific, care fac sa fie unica aceasta sculptura din interiorul bisericii. La târnosire, Sf. Parohie a daruit un valoros policandru din bronz.

Dupa anul 1877, apar primele asezari în cartierul Bellu, în urma împroprietaririi ostasilor care au luptat împotriva turcilor. În acea vreme, din punct de vedere bisericesc, populatia acestui cartier depindea de parohia Satul Nou, în prezent devenita Progresul. În perioada dintre anii 1900-1910, înmultindu-se numarul populatiei Catunului Bellu, apare la iveala si organizarea bisericeasca de sine statatoare. Primul comitet pentru zidirea bisericii în cartierul Bellu, a fost constituit la 27 februarie 1911, din urmatorii membri (prin tragere la sorti): pr. Baleanu Dumitru presedinte, Giumarescu I., Opris Ilie, Gheorghe Ghenea-Dumitrescu, Matropol C., Barbici I., Dragomireascu T., Baleanu Petre, Craciun Stan, Voinescu Ion si Serbanescu Dumitru membri. Din anul 1911 se începe a se colecta bani pentru constructia bisericii, iar pentru satisfacerea nevoilor imediate ale credinciosilor, se ridica în acelasi an o mica capela, în Sos. Giurgiului nr. 23, pe locul donat de Trandafirescu Anastasie.

Ideea construirii unei noi biserici s-a aprobat de autoritatile superioare bisericesti si comitetul parohial, care au socotit mai potrivita donatia unui teren situat în Sos. Giurgiului, facuta de catre Prea Sfintia Sa Nifon, Episcopul Dunarii de Jos, care da forma juridica donatiei sale. Pe acest teren s-a hotarât constructia bisericii noi, la 29 aprilie 1925, sfintindu-se locul, iar la 29 iunie 1925, s-a pus piatra de temelie.

Dupa 9 ani, la 29 iunie 1934, biserica a fost târnosita cu hramul Buna Vestire si Sf. Apostoli Petru si Pavel.

Lucrarile au mers destul de repede, cheltuielile fiind alimentate de Casa Bisericii, care avea la dispozitie un însemnat fond pentru construirea unei biserici în cartierului Bellu, fiind donat de catre un mare negustor, Petru Mihail si sotia sa Anastasia.

Petru Mihail, negustor roman originar din Albania, s-a stabilit in Romania, a luptat in Razboiul pentru Independenta (1877-1878) si a lasat o suma mare de bani pentru ridicarea unei biserici in Bucuresti. Stradania sa a fost continuata de nepotul sau, Theodor Athanasiu. Primul fond depus a fost în valoare de 1.270.000 lei, la care s-a adaugat contributia însemnata a enoriasilor, strânsa în urma initiativei Comitetului Bisericesc, precum si a Caminului Cultural Serban Voda, care functiona sub presedentia capitanului Opris Stefan, având o sectie pur bisericeasca. Din punct de vedere tehnic, biserica s-a realizat de catre ing. Ignat N. Mateescu, sub îndrumarea si controlul direct al Ministerului Cultelor –Casa Bisericii. În total biserica a costat 7.500.000 lei, din care 4.500.000 lei a fost contributia fondului Petru Mihail si 3.000.000 lei din contributia benevola a credinciosilor. Edificiul a fost ridicat dupa planurile arhitectului Ioanid D. Vulcan.

În biserica noua, începând din anul 1930, din Duminica Floriilor, se oficiaza Sfânta Slujba, înainte de târnosire, întrucât capela devenise neîncapatoare.

Preotul paroh sub care au început lucrarile de constructie si s-au terminat, a fost Pr. Popescu Petre (decedat). Faclia parohiatului de la Pr. Popescu Petre a trecut în anul 1941 la Pr. Al. Delcea, dupa care urmeaza Pr. Vasile Ionescu, iar din 1966 urmeaza Pr. Nicolae Grosu, iar din 1968 Pr. Nicolae Voinescu. Pr. Ion-Popescu Creanga si Pr. Tonciu Ion s-au straduit pentru înfrumusetarea bisericii si dotarea ei cu centrala termica proprie în 1970.

Pictura interioara a fost executata de pictorul Anastasie Damian si a costat suma de 80.000 lei. În anii 1969-1971 s-a refacut total pictura în fresca de catre pictorul Eugen Profeta, finisarea fiind facuta de catre fratele sau, pictorul Eremia Profeta.

Vrednici de pomenire sunt ctitorii acestui Sf. Locas: Petru si Anastasia Mihail, Nifon Arhiereul, episcop al Dunarii de jos, Pr. Petre Popescu, epitropii Tiberiu Dragomirescu si Ghenea Dumitrescu, care au trecut spre cele vesnice, precum si rândurile de consilieri ca s-au succedat, fiind alaturi de biserica si depunând toata osteneala ca: general Stefan Opris, I. Frantescu, Tiberiu Dragomirescu, N. Cenusa si altii pentru ca biserica Buna Vestire Bellu sa fie printre cele mai gospodarite din capitala.

Bunul Dumnezeu Sa reverse mila si binecuvântarea Sa peste toti binefacatorii acestui Sfânt Locas, ce au contribuit cu obolul si cu munca neprecupetita la împlinirea idealului sfânt si maret al credinciosilor cartierului Bellu, ca în aceasta parte a capitalei sa strajuiasca peste veacuri aceasta frumoasa biserica.

În anul 1988 la 1 septembrie a fost numit preot paroh Aurel Baraca, dupa iesire la pensie a Pr. Paroh Voinescu Nicolae.

În anul 1989 s-au facut reparatii de întretinere la casa parohiala.

Între anii 1990-1993 s-a construit în cimitirul parohial o capela, fiind împodobita cu pictura în fresca executata de Simona Tudor si sfintita de P.S. Episcop Teofan.

În anul 1998 s-au facut reparatii capitale la casa parohiala, s-a învelit cu tabla galvanizata si s-a facut revizia centralei termice.

În anul 1999 s-a reconstruit cancelaria parohiala.

În anul 2000 s-au facut reparatii capitale la acoperisul bisericii, la exterior si la terasa si s-a reparat clopotnita.

Un rol deosebit la aceste lucrari l-au avut membrii Consiliului Parohial.